Apr 232012
 

A fost odata un print ratacitor. Nu era print in adevaratul sens al cuvantului ci doar in masura in care el insusi credea asta cand mama lui il striga asa.

Si a plecat sa cucereasca o cetate incapatanata, sarcina la care nu se inghesuiau prea multi pentru ca riscurile erau  mari iar singura recompensa o faima efemera. Isi asuma deci cu modestie aceasta sarcina de salvator gratuit si porni in lupta cu morile de vant. Nu analiza prea mult ratiunile unei asemenea intreprinderi, pentru ca stia ca prea multa analiza incetoseaza mai mult decat clarifica scopurile. Pentru ca daca ar fi stat un pic sa se gandeasca daca merita sa-si puna pielea pe bat pentru a rezolva problemele conjugale ale altora, si asta chiar daca era vorba de cea mai frumoasa muiere din lume, si-ar fi data seama ca nu, dar nu ar mai fi plecat nicaieri si spiritul sau de aventura ar fi rancezit in sufletul sau, inutil si parasit.

Iata-l deci plutind peste crestele involburate ale marii, cu pletele-i zbatute de vantul libertatii sau poate al disperarii, pe puntea vasului sau.

Treaba se termina repede si fu uimit chiar si el de eficienta, maiestria si succesul sau. Faima veni si adie asupra lui dulcea ei mangaiere. Se bucura de ea cu un zambet modest si rapuse pe altarul umilintei ultimile zvacniri vanitoase.

Dar abia acum incepea greul. Nu mai era nici o cetate de cucerit, nici o domnita de salvat, nimic din ce se asteptau ceilalti de la el sa faca. Nu mai era nici un proiect pentru el. Si ramase derutat in mijlocul drumului, scarpinandu-se in varful capului.  Isi aduse aminte de indoielile si ezitarile pe care le avuse si pana atunci, dar care nu avusesera curajul sa se iteasca si sa-i tulbure determinarea. Mai palpaisera timide sau sacaitoare, nelamuriri dar si doruri incerte, in scurtele momente de calm. Dar el le alungase cu un gest spartan si o ridicare imperceptibila din umeri. Acum insa, o liniste apasatoare si deplina se instala implacabil. Presupuse ca ar trebui sa se intoarca acasa. Se trezi gandindu-se care ar fi cel mai lung drum. Si se justifica zicandu-si ca si daca ar merge la intamplare, daca e sa fie, oricum va ajunge acasa. Daca nu, nu.

[suffusion-the-author]

[suffusion-the-author display='description']

[suffusion-the-author] a scris [suffusion-the-author display='posts'] articole: [suffusion-the-author display='posts-url']

[suffusion-the-author display='url']

Sorry, the comment form is closed at this time.