Oct 202011
 

Cand incetezi sa mai crezi intr-o iluzie, oare ea dispare? Si, daca presupunem ca asa se intampla, oare ce ramane? Daca totusi, iluzia nu dispare, continue sa exista, desi ai incetat sa crezi in ea, sa fie asta realitatea sau o alta iluzie? Ce face diferenta dintre o iluzie si un fapt real?

Iluzia e o aparenta amagitoare ca urmare a perceperii deformate a realitatii. Un om poate crede aceasta aparenta (iluzia) ca fiind realitatea, nefiind constient de vraja aparentei in care e captiv. Iar mecanismele noastre perceptive si cognitive functioneaza biasat ab initio. Altfel spus, sunt generatoare de iluzii – aparente inselatoare, adica tu chiar crezi si poti sa te juri ca ceva anume e realitatea. Spre deosebire de iluzii, bazaconiile sunt aiureli de necrezut, uimitoare care pot starni amuzamentul. Cateodata o iluzie, cand devenim constienti de calitatea sa amagitoare, se poate transforma intr-o bazaconie.

Cei mai multi dintre noi putem crede cu usurinta aproape in orice si avem o justificare legitima pentru asta. Asa suntem “echipati”. Putem crede ca in cer este casa unui zeu, ca in paduri locuiesc elfi, ca pe culmile muntilor putem gasi spirite elevate ori ca extraterestrii sunt printre noi deghizati in oameni sau ca in Soare se afla o poarta catre alte universuri paralele. Mai exista si Mos Craciun care coboara pe horn si calatoreste cu sania trasa de reni oferind cadouri copiilor cuminti, uitand adesea de cei flamanzi din alte parti ale lumii.

Mai credem in forte si energii astrale, fenomene paranormale si terapii ori medicamente miraculoase. Nu incetam sa credem in miscarea astrelor care ne influenteaza vietile si destinele, in suflete nemuritoare care aspira la evolutie, calatorind prin universuri si luand diverse infatisari (plante, animale, oameni si alte fiinte inteligente). Inca nu ti-ai amintit in transa samanica de perioada cand lup erai si paduri cutreierai?

Intamplari extraordinare ne lasa intr-o stare de mutenie totala, cu gura cascata si ochii mari si fara cuvinte. Fascinatia unui copil pentru norisorul de pe cer in forma de iepure apare la un adult ca fascinatie pentru intamplari miraculoase. Norisorul in forma de iepure este o iluzie in care copilul poate crede ca fiind realitatea. Adultul ii povesteste ca iepurii se pot plimba adesea pe cer, deoarece au niste aripi invizibile. Ce parere ai de o astfel de explicatie, tu ca parinte pentru copilul tau care curios fiind te intreaba cum de poate un iepure sa ajunga pe cer? Puerila? O bazaconie? Nu e cu nimic mai diferita de bazaconiile in care cred unii adulti. Esti cumva din tabara celor care sunt convinsi ca cei mici au nevoie de povesti de “adormit copii”? Sunt chiar povesti de “adormit” simtul ratiunii ce abia se dezvolta, dar care dupa mintea mea, va fi pervertit de fantezii, mituri si povesti. Fascinatia unui copil in fata realitatii la fel de miraculoasa imi pare mai potrivita. Povestile care reflecta concretetea realitatii fizice demonstrabile empiric pot fi fascinante pentru orice copil si uneori chiar si pentru adulti. Insa, poate preferi un viitor adult fara spirit critic (nu ma refer la carcoteala potrivita doar ca regie pentru divertisment!) si fara discernamant in fata unei realitati aspre si indiferente la rugile tale? Absenta gandirii critice si atitudinea credula ori suspicioasa (in polaritate) intr-o lume a informatiilor diverse poate fi un risc pentru integritatea ta psihologica.

Traim intr-o lume a ofertei libere, ici-colo reglementata. Totusi, oricine poate oferi orice, pentru ca exista naivi care cumpara orice. Naivitatea este ieftina, iar cand e luata en-gross, poate duce la profituri “miraculoase” pentru cei care stiu sa o speculeze.

Ne straduim sa ne descurcam intr-o lume a iluziilor, de la cele sociale si comerciale ori profesionale pana la cele psihologice si spirituale. Majoritatea sunt de vanzare la superoferta. Daca eu afirm ca pe umarul meu drept sade o maimutica pe care o hranesc cu alune, iar tu nu o vezi, ba mai mult vezi bine ca eu halesc alunele, nu ti-as parea un nebun de care ti-ar fi mila sau nu te-ar umfla rasul? Dar stii ceva, mie nu-mi pasa, caci maimutica e reala, imi tine companie si sunt convins ca mananca din palma mea alune. Neg realitatea si ignor orice dovada care contravine convingerii mele care e cu atat mai solida cu cat are mai multa istorie in spate (maimutica se afla pe umarul meu, locul ei preferat, inca din copilarie).  Vrei s-o cumperi? Imi pare rau, nu-i de vanzare. Insa, daca tii mortis iti poti inventa una. Eu te pot consilia in acest sens, fiind un expert in iluzii psihologice si spirituale indeosebi si cateodata sociale. (o fraza ca efect al unei iluzii pozitive!)

Iluziile sunt pretutindeni si chiar realitatea perceputa e o iluzie colectiva, fiind regizata de creierele noastre. Asaltati fiind de iluzii, nestiind unde e granita intre iluzii si realitate, cred ca cea mai potrivita atitudine este scepticismul dublat de curiozitate si deschidere.

Putem pune intrebari, adulti fiind si nu copii, pentru ca nu avem de ce sa ne temem. Nu exista nicio autoritate care sa ne sanctioneze ca in copilarie si adolescenta. Putem fi curiosi si putem cere dovezi si argumente intemeiate. Ne putem pune la indoiala propriile convingeri si ne putem extinde simtul perspectivei. Sunt actiuni care cer efort intelectual si care mananca energie si, mai mult, pot parea uneori amenintatoare prin rezultatele la care ajungem, pentru ca ceea ce descoperim ar putea “demonta” cadrul nostru de referinta de care suntem atasati si in care am investit afectiv. (de ex. e dureros cand decoperi fantasma unei iubiri cu partenerul tau sau cand tu, un om cu credinta, o patesti intr-un accident si, fara a-ti justifica credinta religioasa, te intrebi unde era protectia divina )

Toate iluziile sunt rele? Nu orice iluzie e rea sau negativa. Iluziile pot fi rele prin consecintele pe care le genereaza. O iluzie poate fi rea daca spre exemplu genereaza ignoranta, daca blocheaza curiozitatea, daca “adoarme” simtul ratiunii si daca duce in final la suferinta fie personala, fie colectiva. Exista si iluzii pozitive care contribuie la sanatate si sentimentul de well-being despre care voi povesti in urmatorul articol.

[suffusion-the-author]

[suffusion-the-author display='description']

[suffusion-the-author] a scris [suffusion-the-author display='posts'] articole: [suffusion-the-author display='posts-url']

[suffusion-the-author display='url']

Sorry, the comment form is closed at this time.